ALEXANDRU UIUIU - Criza, īncalzirea globala si taranul romān |
Un īnceput de an ciudat si contradictoriu: cu temperaturi mari la īnceput de februarie si ninsori īn final de martie, cu imaginea crizei promovata pe toate canalele mass media din America pīna īn Japonia...citeşte mai multe.
LENUTA PURJA- Calendar spiritual de primavara... |
In jurul datei de 1 martie, care corespunde vechiului debut al anului roman, se concentreaza o serie de zile pe care lumea traditionala romāneasca le sarbatoreste īn vederea configurarii unui nou an agrar cīt mai rodnic...citeşte mai multe.
| Editorial | |||
![]() |
ALEXANDRU UIUIU |
Un început de an ciudat şi contradictoriu: cu temperaturi mari la început de februarie şi ninsori în final de martie, cu imaginea crizei promovată pe toate canalele mass media din America pînă în Japonia...Oameni care îşi pierd locul de muncă, criza bancară, financiară, magazine cu stocuri, automobile nevîndute....
E firesc să ne întrebăm oare cum va afecta această perioadă grea soarta locuitorilor de la sate, viaţa ţăranilor? Oare vor mai avea ei resurse de rezistenţă, oare vor supravieţui?
Răspunsul meu este că nu numai că civilizaţia tradiţională rurală va supravieţui crizei şi intemperiilor dar, mai mult, acolo se află multe dintre soluţiile depăşirii acestei perioade dificile. De ce spun asta?
Ţăranului i-a fost întotdeauna greu. În istorie a avut de suportat vicisitudini inimaginabile pentru cei din zilele noastre: cotropirile şi distrugerile războaielor, foametea, asupritorii străini sau indigeni, lipsa celor mai elementare mijloace de trai...În vremea ceauşismului era urmărit de sistem ca să nu îşi taie propriul porc sau viţel care era contractat forţat cu statul şi era nevoit să fure de pe propriul lui pămînt – care aparţinea ceapeului - ca să poată supravieţui...
.....citeşte mai multe.
| Calendar | ||||
![]() |
Calendar de primăvară |
In jurul datei de 1 martie, care corespunde vechiului debut al anului roman, se concentreaza o serie de zile pe care lumea trediţionala românească le sărbătoreşte in vederea configurării unui nou an agrar cît mai rodnic.
Babele si Moşii sunt sărbători cu dată fixă stabilite in funcţie de calendarul solar. Sărbătoarea Nebunilor si Sântoaderul sunt sărbatori cu dată mobilă, variabile după data Paştelor, calculată anual in funcţie de echinocţiul de primavară şi de fazele lunii. Etnografii spun ca mitul „babelor“ este, de fapt, unul dintre cele mai importante mituri romanesti, cel al Babei Dochia, aflat în stransă legatură cu data de 1 martie şi mărţişorul. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o arată ca o babă care avea o noră, pe care o năpăstuia ori de cîte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite după fragi, sau să spele lîna, dar nu oricum, ci din albă să o facă neagră. Pe noră o ajută Dumnezeu, Hristos, Sfîntul Petru sau un înger. Succesul norei o face pe babă să fie convinsă că a venit primavara. Ea îşi pune 12 sau 9 cojoace de blană (numărul diferă de la o regiune la alta) şi urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plouă şi i se udă cojoacele. In ambele cazuri, se dezbracă rînd pe rînd de cojoace.