Diverse
Recomandări
ALEXANDRU UIUIU - Criza, īncalzirea globala si taranul romān |
Un īnceput de an ciudat si contradictoriu: cu temperaturi mari la īnceput de februarie si ninsori īn final de martie, cu imaginea crizei promovata pe toate canalele mass media din America pīna īn Japonia...citeşte mai multe.
|
LENUTA PURJA- Calendar spiritual de primavara... |
In jurul datei de 1 martie, care corespunde vechiului debut al anului roman, se concentreaza o serie de zile pe care lumea traditionala romāneasca le sarbatoreste īn vederea configurarii unui nou an agrar cīt mai rodnic...citeşte mai multe.
Fundaţia culturală Ethnos-filiala Bistriţa
LAUDÃ ŢARANULUI ROMÂN
Link-uri utile
| Obiceiuri | |||
Floriile Text cules de la Râpan Ana 58 ani din comuna Budeşti |
Sărbătoarea Floriilor sau sărbătoarea florilor se ţine intotdeauna cu o săptămâna inaintea Paştelor. In această zi la fiecare casă de români se coace o pâine mare, înstruţată cu bucăţele de aluat in chip de oi, capre şi vaci. Aceste bucăţele se numesc “mieluţe sau văcuţe”
Pâinea se numeşte “văcăreaţă”. Din ea mănăncă toţi membrii familiei. Dar mai inainte se sfinţeşte la biserică şi se stropeşte cu aghiazmă luată la Bobotează. Din văcăriţe se dă si vitelor să mănânce. Pentru oi se mărunţeşte o pâine-văcăriţă, ca să poată fi mestecată cu păsat şi ovăz ca să poată mânca toate oile câte un pic, sa fie bune de lapte peste an. La ciobani, ori la ciurdari se dădea o văcăriţă intreagă.
In duminica de Florii se fac si pomene pentru morţi. Aceste pomene se duc la biserică in straiţe inflorate şi invelite cu ştergare ţesute cu motive florale in culori aprinse. Pomenele sfinţite: plăcinte, prăjituri, ţuică si vin, sunt împărţite la ieşirea din biserică tuturor şi mai ales săracilor.
Tot in această zi, oamenii duc la biserică rămurele de salcie înflorită, numite mâţişoare. Dupa ce sunt sfinţite sunt duse acasă cu un canceu de aghiazmă. Cu trei ramurele de mâţişoare se stropesc toţi membrii familiei. Mai întâi se stropesc pe frunte ca să nu-i doară capul in timpul anului care a început. Apoi este stropită casa, curtea, grajdul cu vitele, staulul cu oile, grădina ca să fie ferite de rele in timpul anului şi sa se înmulţească animalele. Rămurelele de salcie sfinţită se aşează la grindă, în stâlpul târnaţului, prin grajd şi şură etc. ..ca să se ferească de vrăji, trăsnete, boli şi de orice rele. De la această sărbătoare se posteşte toate zilele până la Paşti şi se ajună cel puţin lunea, miercurea şi vinerea.
Se mai spune ca ramura de salcie emană un miros afrodisiac excitant care măreşte patima spre dragoste a tinerelor fete. Despre fetele care aveau copii fără sa fie măritate se spunea că s-au cununat la răchită şi că au copii din flori. Ele năşteau pe luncă sub sălcii de frica celor din familie si copiii nou-născuţi erau aşezaţi pe rămurele de răchită iar moaşele îi botezau cu numele Ioan şi Ioana.
Toţi românii in ziua de florii îşi impodobesc casele cu flori împletite in cununi. Fetele tinere culeg cele mai frumoase flori şi împodobesc icoanele de la biserică.
Despre cei care indrăznesc să se spele pe cap se crede ca vor albi ca pomii; uneori, era voie să te speli doar folosind apa descântată.
In mod evident, Floriile reprezinta o sărbătoare speciala. Fiecare persoană cu nume de floare devine un simbol al prospeţimii naturii, un element al renaşterii, al primăverii, al speranţei.Cum va fi vremea in ziua de Florii aşa va fi şi ziua de Paşti. Din punct de vedere religios sărbătoarea inseamnă intrarea Mântuitoului în Ierusalim.
Cântec pascal de Florii
Stă măicuţa lângă fiu
Şi plângea necontenit
Spune-mi fiul meu iubit
De ce eşti tu necăjit
Că de patruzeci de zile
Mi-ai frânt inima copile
N-ai băut şi n-ai mâncat
Numa-n rugaciuni ai stat
Spune-mi fiul meu iubit
Luni si marţi ce-ai de păţit
Îţit spun mama, nu-ţi minţesc
Luni şi marţi mă pregătesc
Eu mă pregătesc de moarte
Să scap lumea de păcate
Spune-mi fiul meu iubit
Miercuri ce ai de păţit
Îţi spun drept măicuţa mea
De miercuri nu mi-i avea
Şi-ti spun mamă adevărat
Joi voi fi dus la Pilat
Şi la moarte judecat
Şi-ţi spun mamă cu durere
Vineri sunt in chinuri grele
Când o fi chinul mai mare
N-o fi lună, n-o fi soare
Şi mi-or da oţet cu fiere
O vai de zilele mele
Spune-mi fiul meu iubit
Sâmbătă ce-ai de păţit
Îţi spun mamă adevărat
Sâmbătă voi fi-ngropat
Stânci si piatră pe mormânt
Mi-or pune iudeii rând
Stânci şi piatră sigilată
Mi-or pune iudeii roată
Şi-ţi spun drept măicuţa mea
Duminică voi invia
Mamă cu puterea mea
Cu puterea mea cea mare
S-aduc lumii alinare
© 2010 CBC Info, Some Rights Reserved.